Black Cabs vs. aplicații mobile: Procesul FREENOW din Londra

Londra. Cadrul juridic care reglementează serviciile de transport în Regatul Unit a menținut mult timp o distincție clară între taxiurile autorizate și vehiculele private de închiriat (PHV). Cu toate acestea, creșterea aplicațiilor de transport de persoane a estompat aceste limite tradiționale, provocând contestații juridice cu privire la faptul dacă vehiculele PHV care operează direct prin intermediul platformelor digitale sunt ilegale furnizarea de servicii de închiriere - un privilegiu rezervat taxiurilor autorizate. Această distincție este esențială, deoarece determină dacă un serviciu intră sub incidența regimului mai strict de acordare a licențelor de taxi sau funcționează cu o licență PHV mai flexibilă.

Recenta hotărâre pronunțată de Divisional Court în cauza privind aplicația FREENOW oferă clarificări juridice importante în această privință (cauza nr. CA-2021-003449). Miza era de a stabili dacă PHV-urile care utilizează aplicația au funcționat efectiv ca taxiuri și dacă operatorii poartă răspundere contractuală directă pentru călătoriile pasagerilor.

Problema juridică: taxi sau PHV?

În Londra, taxiurile și PHV-urile funcționează în baza unor regimuri de autorizare diferite:

1. Taxiuri licențiate (black cabs) poate ply pentru închiriere, meaning they may pick up passengers from the street without a prior booking. They meet stringent regulatory requirements, including passing the "Knowledge" test, which ensures drivers have detailed familiarity with London’s streets.
2. PHV-uri, în schimb, nu pot accepta apeluri pe stradă. Acestea pot funcționa numai prin intermediul călătoriilor rezervate în prealabil, organizate prin intermediul unui operator. Cerințele de acordare a licențelor pentru vehiculele de tip PHV sunt comparativ mai puțin stricte, oferind o mai mare flexibilitate, dar impunând și restricții cu privire la modul în care acestea solicită pasageri.

Contestația s-a axat pe întrebarea dacă PHV-urile prin intermediul operatorilor care utilizează aplicația FREENOW erau, în practică, furnizarea de servicii de închiriere - acționând efectiv ca taxiuri fără obligațiile de reglementare corespunzătoare. În acest caz, operatorii acestora ar încălca legislația privind acordarea licențelor, ceea ce ar putea duce la măsuri de aplicare mai stricte sau la modificări ale modului de funcționare a serviciilor de transport de persoane.

Contextul faptic

The case arose from a challenge brought by the United Trade Action Group Ltd (UTAG), which represents London’s black cab drivers. UTAG disputed Transport for London's (TfL) decision to grant a PHV license to Tranopco (UK) Ltd, the operator of the FREENOW app. Their argument was that the app-enabled service functioned in a way that closely resembled taxi operations, thereby circumventing the legal distinction between taxis and PHV-uri.

În același timp, Uber a solicitat o declarație privind obligațiile contractuale ale operatorilor PHV. În special, Uber a solicitat clarificări cu privire la faptul dacă, la acceptarea unei rezervări, responsabilitatea pentru efectuarea călătoriei revine operatorului sau șoferului, în conformitate cu Legea din 1998 privind vehiculele private de închiriat (Londra).

Constatările Curții

Divisional Court a abordat două aspecte principale:

1. Plying for hire: Curtea a hotărât că vehiculele PHV rezervate prin intermediul aplicației FREENOW nu desfășurau activități ilegale de închiriere (acestea lucrau prin intermediul operatorilor). Această decizie se aliniază unei hotărâri anterioare pronunțate în cauza Reading v Ali, care a concluzionat în mod similar că aplicația Uber nu a facilitat închirierea ilegală pe stradă. Hotărârea a reafirmat faptul că rezervările de curse prin intermediul aplicației, chiar dacă sunt aproape instantanee, rămân distincte din punct de vedere juridic de apelarea pe stradă.
2. Obligații contractuale: Curtea a declarat că, atunci când un operator PHV acceptă o rezervare în temeiul Legii din 1998 privind vehiculele private de închiriat (Londra), operatorul PHV trebuie să își asume o obligație contractuală de a asigura călătoria și să poarte responsabilitatea contractuală pentru aceasta. Acest lucru se aliniază cu raționamentul Curții Supreme a Regatului Unit în cauza Uber BV v Aslam, care a subliniat responsabilitățile juridice ale companiilor de transport de persoane.

Ce schimbă decizia instanței?

Hotărârea oferă claritate pentru operatorii de vehicule cu motor, dar subliniază, de asemenea, tensiunile actuale în materie de reglementare:

1. Pentru șoferii de taxi: Taximetriștii negri nu au reușit să argumenteze că abilitatea vehiculelor de tip PHV de a accepta rezervări în câteva secunde subminează efectiv scopul distincției în materie de licențe.
2. Pentru operatorii PHV: Hotărârea garantează dreptul acestora de a continua să opereze în cadrul PHV prin intermediul operatorilor. Prin confirmarea faptului că rezervările prin intermediul aplicațiilor nu echivalează cu furnizarea de servicii de închiriere, hotărârea sprijină modelul de afaceri al platformelor de transport de persoane, impunând în același timp responsabilități contractuale operatorilor.